Plan de reformă pentru bolile cardiovasculare și crebrovasculare în România

Getting your Trinity Audio player ready...

Ministerul Sănătății propune un plan ambițios de reformă pentru gestionarea bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare (BCC) în România, până în anul 2030. Aceste afecțiuni reprezintă principalele cauze de deces la nivel național și generează o povară semnificativă asupra sistemului de sănătate și societății românești. Planul are în vedere măsuri ample de prevenție, îmbunătățire a tratamentului disponibil și reabilitare post-tratament.

Obiective cheie ale planului

1. Conștientizare și prevenție

Strategia Națională pentru Bolile Cardiovasculare și Cerebrovasculare (SNBCC) se concentrează pe creșterea conștientizării privind factorii de risc și promovează modalități eficiente de diagnostic și tratament. Scopul este de a asigura accesul cetățenilor la intervenții de sănătate care să prevină, limiteze și gestioneze factorii de risc, permitând diagnosticarea precoce și tratamentul adecvat al acestor afecțiuni.

2. Protocoale terapeutice și acces rapid la tratament

SNBCC propune elaborarea de protocoale terapeutice pentru bolile cu impact semnificativ asupra mortalității și morbidității, stabilind un standard minim de tratament pentru spitalele de diferite grade. Implementarea unui mecanism de compensare a tratamentului farmacologic vizează asigurarea accesului rapid al pacienților la terapii conforme ghidurilor medicale europene.

3. Dezvoltarea centrelor de cardiologie și electrofiziologie intervențională

Planul urmărește creșterea numărului de centre capabile să efectueze proceduri de cardiologie și electrofiziologie intervențională, concentrându-se asupra zonelor cu acoperire deficitară. A se asigura un mecanism transparent și rapid pentru includerea acestor centre în acțiunile prioritare ale Ministerului Sănătății și în programele naționale, cu accent pe procedurile de coronarografie și angioplastie coronariană.

4. Creșterea numărului de proceduri anuale

SNBCC propune atingerea, în următorii 7 ani, a unui număr de proceduri anuale similar cu media țărilor din aceeași regiune geografică. Acest lucru include proceduri precum angiografie, angioplastie coronariană, ablație în tratamentul aritmiilor, implant de stimulatoare cardiace, implant de defibrilatoare cardiace și altele.

5. Dezvoltarea unităților de supraveghere și tratament avansat

Asigurarea dezvoltării și finanțării corespunzătoare a Unităților de Supraveghere și Tratament Avansat al pacienților Cardiaci Critici (USTACC). Toate spitalele de categorie 1 și 2 vor trebui să aibă USTACC, dotate conform standardelor europene.

6. Resurse umane și dotări minime

Garantarea resurselor umane necesare, inclusiv numărul adecvat de medici cardiologi, personal sanitar mediu și auxiliar, cu accent pe spitalele județene, municipale și orașenești. Asigurarea dotărilor necesare în conformitate cu standardele pentru secțiile și compartimentele de cardiologie.

7. Registre naționale

Implementarea de registre naționale pentru toate tipurile de boli cardiovasculare care necesită proceduri de cardiologie și electrofiziologie intervențională. Acestea vor fi integrate cu sistemele naționale de asigurări de sănătate, permitând monitorizarea calității procedurilor și a costurilor.

Situația actuală și perspective

Strategia evidențiază faptul că bolile cardiovasculare și cerebrovasculare reprezintă o provocare majoră pentru România, plasând țara în topul clasamentului european privind mortalitatea din cauze prevenibile sau tratabile. Totodată, documentul subliniază problemele actuale din sistemul medical românesc, cum ar fi distribuția inegală a personalului medical, privatizarea parțială și accesul limitat la proceduri intervenționale.

Planul propus urmărește abordarea holistică a acestei probleme de sănătate publică și implementarea unor măsuri concrete pentru îmbunătățirea asistenței medicale, prevenția bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare și creșterea calității vieții pacienților. Implementarea eficientă a acestui plan ar putea aduce beneficii semnificative societății românești, reducând încărcătura sistemului de sănătate și îmbunătățind starea generală de sănătate a populației.